Un popor fără cultura e un popor uşor de manipulat

Craiova este un oraș unde s-au adunat ursitoarele spre a desena destine: poeți, pictori, muzicieni, sculptori, actori. Apoi, muzele și-au dat întâlnire tot aici și așa s-au născut adevărate capodopere, devenite apoi simbol nu numai al unei regiuni, nu numai al unei țări, ci al unei întregi nații:

Când, în 1969, se organiza la Craiova prima ediţie a Festivalului Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase”, Târgul Meşterilor Populari, construit cu acelaşi prilej, trebuia să fie o complinire a evenimentului cultural motivat şi el, cel puţin în intenţie, de ideea resuscitării unor modele tradiţionale româneşti. Şi aşa a fost până prin anul 1985. De atunci, târgul a fost organizat în fiecare an şi nu din doi în doi ani, precum festivalul. Devenea o manifestare ce-şi rotunjea cuprinderile şi exprimările adiacente, graţie încurajării şi susţinerii meşteşugurilor tradiţionale, prin conceperea unor cadre propice prezentării şi comercializării artefactelor tradiţionale.

Zeci de târguri au fost activate şi susţinute în tot acest timp de muzee, de centre ale creaţiilor populare, de alte instituţii de cultură, care propuneau publicului larg obiectele specifice meşteşugurilor tradiţionale: ceramică populară, ţesături, mobilier ţărănesc, obiecte de uz casnic din lemn, sculptură şi pictură naivă etc. Şi, astfel, târgul devenea o reprezentare dinamică, vie, multivocă, nuanţată, un spectacol total ce implică regie, scenografie, responsabilitate ştiinţifică şi valorică (din perspectivă estetică), delimitare şi creare a unui spaţiu identitar, în ultimă instanţă.

Târgul craiovean, definit şi el sub aceste auspicii, are deja istorie. Cele  37 de ediţii reifică această vârstă. S-au perindat cu cauză prin acest târg zeci, sute, de meşteri de soi. Unii dintre ei au fost şi sunt cunoscuţi şi apreciaţi, alţii au rămas într-un anonimat care defineşte creaţia populară, începând de la cântecul folcloric şi până la oala de lut.

An de an, la târgul de la Craiova participă aproximativ 150 de meşteri populari, din mai toate judeţele ţării, reprezentând meşteşuguri precum ţesut, olărit, prelucrarea lemnului, pielărit, prelucrarea pietrei, ouă încondeiate, iconărit pe lemn şi sticlă, pictură naivă, împletituri din cânepă şi pănușă, prelucrarea metalelor preţioase şi neferoase (argint, aur, aramă etc.), costume populare, sticlărie etc.

Târgul Meşterilor Populari organizat la Craiova poate fi definit ca o tradiţie în tradiţie, făcând trimitere la diversităţi şi pluralităţi culturale care pot exprima nuanţele culturii tradiţionale din provincia Olteniei pe dimensiuni, şi ele la fel de diferite. Publicului îi sunt propuse, pe lângă modelele cunoscute deja, şi alte forme de reprezentare mai noi, dar care păstrează in nuce matricea autenticului. În acest sens, pentru complinirea târgului sunt prezenţi şi producători de alimente ecologice: miere, produse derivate din miere, afumături, brânzeturi, zaharicale, colaci şi aluaturi tradiţionale, dulceţuri, plăcinte şi prăjituri de casă, sucuri etc.

Expoziţia în aer liber, concepută special pentru a scoate în evidenţă valorile tradiţiilor meşteşugăreşti autohtone, este completată şi de spectacole folclorice susţinute de ansambluri şi interpreţi autentici din Oltenia. Accesul publicului este liber la toate evenimentele din cadrul Târgului Meşterilor Populari. Cea de-a 37-a ediţie a avut loc în perioada 24-26 octombrie 2014, în centrul oraşului, pe esplanada Teatrului Naţional „Marin Sorescu” (Piaţa „William Shakespeare”)

Atât evenimentele la care sunt prezente câteva sute de oameni, cât și cele la care sunt prezente câțiva zeci de oameni sunt importante, iar eu văd contribuția fiecăruia în felul următor:

  • Partea vizibilă asigură constanță și continuitate, având scopul de a surprinde ochiul critic al românului din naștere.
  • Partea mai puțin vizibilă are scopul de a educa.
  • Vezi istorie. Și, mai mult decât atât, o să vezi ore și ore și alte ore muncite de oameni care vin să-și vândă operele la care au muncit. Anul trecut, prin octombrie, îmi spunea un nene că a lucrat șase ore în prima zi și alte cinci ore în a doua zi pentru a face un vas care, din punctul meu de vedere, era cam mic. Și dacă nu îi ieșea, se apuca de la capăt.

Craiova candidează (împreună cu regiunea Olteniei) pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, ocazie cu care Casa de Cultură Traian Demetrescu lansează bloggerilor o provocare culturală. În cadrul acestei provocării, bloggerii craioveni trebuie să vorbească despre evenimentele culturale la care au luat parte. Ceilalţi bloggeri, locuitori ai oricărei alte regiuni, sunt angrenaţi să scrie despre activităţile la care ar dori să participe în Craiova, despre cele la care ar fi vrut să ia parte sau ce îi atrage la Craiova.

Titlul de capitală culturală europeană, rămâne un ţel al multor oraşe romaneşti pentru anul 2021 şi nici Craiova nu face rabat de la această dorinţă de reuşită.

ccce-logo-head2

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s